textul următor a fost publicat și în Deșteptarea, pe la sfârșitul anului trecut, într-un proiect jurnalistic ceva mai amplu la care au participat mai mulți foști colegi, însă am zis să-l public și aici. Să fie, dacă tot e producție proprie 
, inclusiv poza e aceeași.
Acum ceva vreme, cineva a avut inițiativă care, atunci, mi s-a părut și veselă și genială: să organizăm un „bal al veteranilor și invalizilor de presă”.
Și făcusem o listă lungă cât o zi de post. Eram de-o sală de nunți.
Acum amintirea asta doare, iar din listă a rămas un ciot, care ar încăpea și pe spatele unui pachet de țigări.
N-aș vrea să fac vreo nedreptate sau să rănesc vreun orgoliu, dar eu țin minte că Nicoleta Bichescu a venit cu ideea, care nu s-a mai realizat niciodată. În anul acela a murit Poe, apoi Ovidiu Pauliuc, apoi Nicoleta.
N-am mai apucat. Cinic aș putea spune că n-am mai apucat decât parastase.
Unii au „dezertat” în învățământ și sincer sunt tare mândru de ei, pentru că acolo unde dăscălesc acum o fac cu aceeași pasiune cu care făceau presă pe vremuri și se văd rezultatele. Alții au afacerilor lor proprii în agricultură, comerț, industrie alimentară sau servicii.
Unii activează cu mai mult sau mai puțin profesionalism în presa centrală.
Sunt câțiva care au sărit oleacă gardul și sunt patroni de presă aici în Bacău sau în alte părți (new-media, print, quality, radio, tv). Totodată își onorează și statutul de jurnaliști.
Alții au ales calea PR-ului, care oricât ar părea de comodă e una absolut ingrată pentru un fost jurnalist care a dat libertatea de haiduc pe simbria de arnăut, oricât ar fi ea de bună. Fraza asta nu-i valabilă pentru toți lucrătorii din presă.
Din lista inițială de ziariști băcăuani acum abia dacă mai faci de-o masă bună la care încap lejer și corespondenții de presă centrală.
Nu caut vinovați pentru că am susținut întotdeauna că Bacăul are politicienii pe care îi merită și presa de care are nevoie.
De atâta presă are nevoie astăzi Bacăul.
Sigur că este și multă impostură, dar asta a fost tot timpul sub diverse forme. În cele din urmă piața reglează totul.
Acum ceva vreme, cam pe când se vorbea despre ”balul veteranilor și invalizilor de presă” se năștea un proiect de presă numit generic „DeBacău” și care a căpătat forma unui ziar on-line și a unei emisiuni TV, produsă inițial pentru pentru Kit TV Onești. Claudiu Banea și Dorin Bejenaru au avut inconștiența să mi se alăture în acest proiect. Între timp Claudiu s-a franțuzit (a ales să se mute cu familia într-un frumos orășel din Franța).
Astăzi, după ce am trecut prin două cicluri electorale și o pandemie pot spune că proiectul este într-un continuu proces de dezvoltare. Am mizat pe investiții în echipamente, am ales o nișă mai puțin dezvoltată la vremea respectivă, cea a transmisiilor live. Suntem singurii din județ și printre puținii din zona Moldovei care realizăm transmisii live în 4 până la 8 camere, pentru o televiziune națională. Sigur că le realizăm în continuare și pe cele pentru diverse canale pe internet (youtoube, facebook, etc) dar, zicem noi, la o calitate net superioară concurenței. Spectacole, manifestări publice, concursuri sportive, chiar și meciuri de fotbal, in-door sau aut-door fac parte astăzi din portofoliul „DeBacău”.
De asemenea, emisiunile realizate în studioul nostru de către Andreea Gavrilă sunt transmise live pe TeleMoldova Plus și pe internet. Cel mai probabil și eu mă voi întoarce în fața camerelor să moderez o emisiune pentru TeleMoldova Plus, însă abia din toamna anului viitor.
Până atunci pentru „veteranii și invalizii de presă” ușa noastră rămâne larg deschisă pentru fie doar o cafea bună sau un ceai fierbinte, fie, de ce nu, pentru organizarea balului.
